Luna Septembrie în folclorul elen (II) – Înmormântarea lui Gustărică

Iubim Grecia

În episodul trecut spuneam că Ziua Înălțării Sfintei Cruci, de pe data de 14 septembrie, reprezintă un reper important în viața cotidiană a elenilor, ei fixându-și evenimentele importante din anul următor și în funcție de această dată. Pentru că acum se recoltează ultimele roade ale verii, pepenii, meiul, susanul și se încheie convențiile pentru următorul an agricol, după Ziua Crucii oile și caprele sunt lăsate libere pe pășuni pentru a se îndestula cu tot ce a rămas în urma muncii oamenilor. Tot acum se dau înapoi proprietarilor toate terenurile luate în arendă, se plătesc impozitele și se fac nunți.
În Sifnos, Ziua Sintei Cruci se mai numește și ”Crucea Hoțului” pentru că acum se ard toate barăcile și bordeiele în care viticultorii au stat ca să-și păzească viile de hoți. Este un semn că misiunea lor s-a încheiat, viticultorii și-au adunat recoltele, iar în urma lor vin copiii care adună…

View original post 513 more words

”Ți-am spus, mamă, dragă mamă..” – Tsakonikos

Iubim Grecia

”Ți-am spus, mamă, dragă mamă,

ți-am spus să mă căsătorești,

ți-am spus să mă căsătorești

ca să fiu și eu nevastă.

Dar sub niciun chip,

Nu mă da vreunui bătrân,

Nu mă da vreunui bătrân,

Fiindcă o să-ți pară rău.

Pentru că mereu bătrânii

Caută motiv de ceartă,

Caută motiv de ceartă

Și tot ce mai au sunt vorbe.”

Cântec bătrânesc transmis de-a lungul secolelor, cu versuri simple ce redau candoarea sufletului unei fete aflate la vârsta măritișului, ”Sou eipa, mana…” (Σου είπα, μάνα..) este păstrătorul unui dans legendar care nu mai are nevoie de nicio prezentare: tsakonikos. Greoi, maiestuos, trimițând cu gândul la sacralitate, tsakonikos este dansul care încheie festivitățile, ceremoniile, creând emoție și uimire în rândul celor care îl privesc. De regulă, pentru un efect deosebit, are nevoie de un număr de cel puțin cincisprezece dansatori care, conform unor reguli nescrise, trebuie să-l execute cu sfială, smerenie, atenție…

View original post 460 more words

”Maienii”, ”Oamenii lui Mai”, alaiul vesel de pe tărâmul lui Ahile

Fiindca traditiile grecesti sunt interesante.

Iubim Grecia

”Balconul Pelionului”, satul de o frumusețe rară, cocoțat pe pantele verzi ale muntelui și cu vedere către orașul Volos și Golful Pagasetic, Makrinitsa oferă călătorului nu doar imagini care îți taie respirația, dar și o amintiri de neuitat izvorâte din ospitalitatea oamenilor, bucătăria locală, tradițiile și moștenirea culturală a celor aproape 1000 de ani de istorie. Locuit din secolul al XIII-lea de către oameni veniți din toate părțile Tessaliei, satul a cunoscut pe rând invaziile francilor, turcilor și germanilor atrași de bogăția locului. Potrivit mitologiei, muntele Pelion este locul nașterii lui Ahile, al centaurilor, dar și punctul de plecare al argonauților în căutarea lânii de aur.

IMG_7971-Pano Sursa foto: http://www.unanhaihui.ro

Mult timp, Makrinitsa s-a numit ”satul nobililor” pentru că aici și-au ridicat conace și case durabile foarte mulți negustori, oameni înstăriți care au dat locului o eleganță aparte în arhitectură și mod de viață. Astăzi, vechile conace, transformate în hoteluri și…

View original post 600 more words

Easter in Early Modern England

Other traditions, especially the lost ones, are very interesting.

Catherine Meyrick

Easter sunrise

The Lenten and Easter season in pre-Reformation England was rich in sights and sounds and smells. Shrove Tuesday was celebrated with pancakes and football games, plays and masquerades. Ash Wednesday brought the blessing of ashes and their application by the priest to the foreheads of the faithful with the injunction ‘Remember O man that thou are dust and to dust thous shalt return’. Statues and images were veiled in cloth and a Lenten veil hung, obscuring the chancel from the laity. The Lenten fast began, a fast not only from meat but also eggs and dairy products, marriage and sexual activity.

Five and a half weeks later Easter Week commenced with Palm Sunday. Palms or, as this was England, evergreen branches were blessed and sprinkled with holy water by the priest. The priest, carrying a consecrated host in a monstrance, then led the laity with their palms in a procession out…

View original post 1,256 more words

The Elizabethan ‘Suter’

Catherine Meyrick

Elizabethan Courtship

In the 16th century, marriage was not a purely personal affair but rather a group effort involving acquaintances, friends or family members. So when a young man or woman or, more often, their parents decided it was time to marry, the first step was to find a suitable spouse. After determining that there was no one nearby who possessed the qualities wanted in a spouse, family and friends would be called upon to help locate and investigate suitable prospects further afield. These intermediaries or go-betweens were not described as such but rather as a suitors or messengers on behalf of the  interested party, – ‘indifferent men sent to enquire what she was to see if she was fite to match‘.

At the more elevated levels of society, the intermediary would be a patron, a well-connected family member, or even a lawyer who would begin the investigation and…

View original post 1,433 more words

Fragment din “Echipajul”

Pentru c a este 1 Mai… si se potriveste!

Marina Costa

Protomagia-s

…Înfloriseră sălciile pe cheiul Dunării, făcând-o mai ademenitoare ca oricând. Alături de Leftheris şi de prietenii lui, am văzut desfăşurându-se sub ochii noştri uimiţi minunăţia sărbătorilor greceşti ale primăverii, cărora le-am trăit farmecul exotic de Armindeni şi de Sânziene.

De Armindeni, o şalupă a Santierului Naval, închiriată de tatăl lui Theodoros, ne-a plimbat pe ostroavele Dunării. Ca niciodată până acum, printre “palicarii” care ne invitaseră se aflau şi fete: surorile lui Theodoros, Hrisanthi şi Asteriţa, Hariklia, sora cea mică a lui Fotis, Antigoni, sora lui Ermis şi a lui Sotiris, Rinula şi încă vreo două ale căror nume nu le-am reţinut. Asteriţa, cu vreun an mai mare decât Lemoni, se împrieteni cu ea imediat, iar Hariklia îmi sări mie în braţe, spre bucuria fratelui ei, care, eliberat de griji, discuta ceva cu Virgil:

– Trebuie să căutam flori pentru maides. De aceea au venit toate fetele, îi explică el…

View original post 479 more words

Sărbătoarea Paștilor în tradiția elenă

Iubim Grecia

Bun găsit, dragi prieteni! Călătoria noastră prin calendarul elen ne-a adus la cea mai

ΧΡΙΣΤΟΣ-ΑΝΕΣΤΗ Sursa foto: internet.

importantă sărbătoare a primăverii și a anului religios, și anume Sfintele Paști.

Sărbătoarea are o vechime de milenii, numindu-se mai întâi ”Pisach” de către egiptenii antici care marcau echinocțiul de primăvară. În perioada lor de sclavie în Egipt, evreii au preluat sărbătoarea pe care au numit-o ”Pesach”, dar , după eliberarea lor și întoarcerea pe pământul natal, i-au dat o altă semnificație, celebrând miracolul despărțirii Mării Roșii de către Moise și încheierea unor ani lungi de sclavie egipteană. Cu timpul, sărbătoarea a căpătat și un caracter agrar, acum fiind aduse la temple ofrande de miei și semințe, pentru roade îmbelșugate și bunăstare.
Creștinismul a adus câteva modificări acestei sărbători, accentul fiind pus acum pe miracolul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Consiliul Ecumenic din anul 325 a stabilit ca Paștele creștin să fie celebrat în…

View original post 713 more words