Intr-un alt sfârșit de septembrie

Și mie mi-a plăcut figura istorică și duhovnicească a Sfântului Antim Ivireanul

Imaginary Coffee

Intr-un alt sfârșit de septembrie a fost ucis Andrei.

Unii spun că se numea Andrei Urziditze, dar pe cărțile tipărite sau traduse de el acum mai bine de trei sute de ani se iscălea simplu, Antim Ivireanul. Și așa îl știm! Dacă era georgian sau dacă se trăgea din vreun Ion sau vreo Maria, trăitori în Iviria, e greu de spus. Dar știm că a fost iubitor de români. A învățat limba română și a dus-o în biserică, pentru ca tot norodul să înțeleagă slujbele. Și nu oricum, ci într-o limbă literară curată și frumoasă.

Poate chiar vestea (considerată diversiune) că austriecii se îndreaptă spre București, primită de la ucenicul tipograf Mihail Iștvanovici aflat, în timpului războiului austro-turc, pe vechea Cale a lui Traian pentru a duce creștinilor de peste munte prețioasele tipărituri… Sau poate mai vechile probleme, mai degrabă politice, de pe vremea Brâncoveanului … Sau poate chiar și…

View original post 438 more words

În exil printre oameni – Issabela Cotelin

O recenzie marca AnaSylvi la un roman de Issabela Cotelin, premiat în primăvara aceasta. Vi-l recomand cu drag!

adropofinspiration

În exil printre oameni este a patra carte publicată sub semnătura Issabelei Cotelin. Despre celelalte trei, Macii sunt întotdeauna roșii, Ehmeya și volumul de versuri Câmpul cu narcise, v-am vorbit în parte, la momentul citirii lor.

Dacă în domeniul poeziei Issabela Cotelin, inspirată din același cotidian pe care îl preferă și în proză, îl preia și îl augmentează, îi găsește noi și noi sensuri și vibrații, în domeniul prozei ea preferă realismul pur și simplu. Cu accent pe fiecare dintre cuvintele pur și simplu.

Ca și Ehmeya, În exil printre oameni este o poveste de viață, povestea unei femei, începând cu adolescența și continuând de-a lungul anilor, până la momentul în care reușește să își depășească condiționările și să reînceapă o viață nouă, viață care poate ar fi putut-o avea de mult, dacă nu ar fi luat anumite decizii.

Vă întreb însă: câți dintre noi…

View original post 664 more words

Dragons and Dragonslayers of Brittany

Again Bretagne’s lovely legends- this time, dragons…

Bonjour From Brittany

Deified and demonised across the world throughout the ages, the dragon of yore also left its footprints upon the lives, legends and landscapes of Brittany. Indeed, Breton lore once held that the peninsula of Brittany itself was the body of the enormous dragon slain by the archangel Michael; the beast’s backbone formed the Monts d’Arrée and the wild coastline of Finistère, its head.

In the Breton tradition, the dragon only emerges from its subterranean lair to feed its appetite for destruction. It is usually of gigantic size, often with several heads featuring one, or more, horns. Its body is armoured with scales and boasts bat-like wings, strong feline claws and long, sharp teeth. Along with its ability to spit fire, these attributes present it as master of the four fundamental elements and thus the mightiest of adversaries.

The 1st century Roman author, Pliny, tells that dragons drain the blood…

View original post 3,232 more words

The Mystery of the Mayan Ruins

I love Mayan civilisation too!

Author Linda Weaver Clarke

Chichen Itza

Researching the Mayan ruins was such fun and very intriguing. I needed to know some Mayan history before I could write my next novel, which would be a Suspense Mystery. Did you know that not one pyramid-type structure on this American continent reaches an apex like the Egyptian pyramids? The tops were cut flat and a sacred building was placed on top. In Egypt, the pyramids were used as burial tombs, but in America they were used to worship God. Since they were built for religious purposes, they call them Mayan Temples.

Scientists have found both Hebrew and Egyptian influences in Mexico. It’s puzzling, but it’s true. Dr. Marett, an archaeologist, excavated a tomb at Monte Alban in Mexico. He found two five-foot-tall stone carvings. One carving was Hebrew art and the other was Egyptian. They were both made from the same material and found in the same…

View original post 784 more words

Issabela Cotelin

Naty i-a luat un interviu interesant Issabelei!

La o „ceașcă” de carte cu Naty Budu-Grati

Issabela Cotelin – „Viața mea e ca o carte”

Cine este Issabela Cotelin?

Pot să-ți răspund cu o poezie inedită? Pentru că și eu mă mai întreb din când în când.

Cine sunt eu...?

Sunt tu
Și tu
Și tu,
Sunt vorba care tace,
Tăcerea care spune nu.

Sunt fiecare dintre voi
Când ați urlat, cântat, trădat,
Mințit, iubit sau mângâiat,
Pe fiecare-n parte
V-am adunat
În carte,
În vers sau rând
Sau, printre rânduri,
Doar în gând.

Sunt fiecare dintre voi în parte
Pe orice filă din oricare carte.

Când eram mică…

eram mică și atât. Și tare bine era. Am fost un copil fericit în cel mai propriu sens al cuvântului până am intrat la școală și, implicit, în viața socială. Dacă aș vrea ceva înapoi din tot timpul vieții mele, aș vrea doar anii aceia în care eram mică. Cei șapte de acasă.

Care este visul din…

View original post 1,362 more words

Genoveva de Brabant

Mi se pare foarte interesanta! Legenda a preluat-o si prelucrat-o Mihail Sadoveanu, desi nu mai sunt sigura daca in Maria Sa, Puiul Padurii sau in altceva. Oricum, imi este cunoscuta din copilarie, de la el…

Imaginary Coffee

Legenda „Genoveva de Brabant” a fost tradusă și transcrisă de-a lungul timpului în numeroase variante. Eu am ales un volumaș tipărit în 1862, în zorii adoptării oficiale a grafiei latine: „Istoria Genovevi de Brabant”, trad, G. Pleșoian, La Librăria D-lui George Ioanid, 1862, 173 pag. + 6 file ilustrate.

Pagina de titlu

Interesant este că, deși e scrisă într-un alfabet de tranziție, în care sunt folosite deopotrivă caractere latine și chirilice, la care se adaugă și oarecare inconsistență tipografică, textul e relativ ușor de parcurs. După ce se obișnuiește puțin cu grafia, creierul citește literele nu neapărat după forma lor, ci după potențialul sens al cuvântului pe care îl formează. Așadar, m-am întors în secolul al XIX-lea, și am încercat să deslușesc textul, așa cum probabil făceau și românașii noștri, obișnuiți, la vremea aceea, mai mult cu semnele chirilice decât cu cele latinești. Sigur că procesul de latinizare…

View original post 758 more words

Amateur Writing

Being the Anti-technicus I always am, the link to which I commented below did never post… So this is it:

https://writerssupportingwriters.com/2021/08/30/amateur-writing/

Now, after having read it, my further comments…

Because I also consider myself an amateur writer, a less known, niche writer. Yes, I am trying to be as professional as possible, from the quality point of view: I attended a few courses because I could not afford more yet, I read everything possible on creative writing, trying to adapt what suits me.

However, I want to be read more than I want to be rich. Yes, it would be nice to recover at least the publishing and associated costs, but if it doesn’t happen, I can live with it. I have a profession – I am a retired economist, having worked for 22 years in European Integration and management of EU funded projects. I don’t starve living from my pension, even if I can’t afford luxuries.

I keep saying that writing is my passion, not my profession. In the moment it will feel like a job, I quit and start doing something else enjoyable. I love writing, researching for my stories, learning new things, getting out of my brain the stories and sharing them with my readers.

I observe the deadlines for submitting to contests and magazines, but I publish books when they are ready. 10 up to now, the 11th upcoming. I have already some fans, some book recommendations, including on Goodreads, some literary prizes. But I still mostly give away my books instead of selling them.

Criminal Mischief: The Art and Science of Crime Fiction: Episode #47: Amnesia and Trauma

For someone who had used amnesia in some stories…

The Crime Fiction Writer's Blog

Criminal Mischief: The Art and Science of Crime Fiction: Episode #47: Amnesia and Trauma

LISTEN: https://soundcloud.com/authorsontheair/episode-47-amnesia-and-trauma

PAST SHOWS: http://www.dplylemd.com/criminal-mischief.html

SHOW NOTES:

Amnesia has been a part of fiction for many years. Jason Bourne in The Bourne Identity is a classic example. The character was apparently based on the real-life case of Ansel Bourne, who in 1887 was likely the first documented case of amnesia. Even Agatha Christie suffered her own brush with amnesia—or maybe not. This one has been the source of argument and conjecture for decades.

I frequently receive questions from crime writers about amnesia so it remains a common topic. In fact, amnesia questions were included in my Question and Answer books. One of the best:

Can A Blow To the Head Cause Unconsciousness and Amnesia?

Q: How hard do you have to be hit on the head to be knocked unconscious? Is there…

View original post 908 more words