Folclorul dobrogean…la izvoare

Pentru ca imi plac mult cantecele dobrogene. Am avut bucuria sa le cunosc, candva, pe Aneta Stan si Sirma Granzulea.

Turism si cultura in Balcani

Multa vreme cultura populara din partea de sud-est a Romaniei a starnit semne de intrebare si controverse. Am auzit de multe ori afirmatii diverse precum ,,Dobrogea are o cultura pestrita” sau ,,Dobrogea este o regiune saraca in traditii si folclor”. Lucrurile sunt in realitate mult mai complexe si trebuie sa privim in istoricul regiunii. O zona multietnica in care diferitele culturi s-au intalnit la un loc si au format in timp un adevarat mozaic, fapt ce s-a resimtit si asupra culturii populare locale.

Populatia romaneasca in Dobrogea a crescut simtitor dupa 1878 cand provincia a iesit de sub stapanirea turceasca si a fost alipita Romaniei. Pe langa dobrogenii nativi, putini la numar si predominanti in satele de pe malul Dunarii, in timp s-au stabilit in Dobrogea si mocanii, oieri transhumanti proveniti mai ales din sudul Ardealului, dar si romani din Muntenia, Moldova sau Oltenia. Turcii, tatarii si alte grupuri musulmane…

View original post 319 more words

Amintiri

Fiindcă îmi place muzica balcanică, vă mai ofer o salbă de melodii.

Sweet Nothings

Cand eram mica, ascultam multa muzica la radio. Nu erau pe atunci atatea jucarii si site-uri. Printre multe feluri de muzica, ascultam cu placere si muzica balcanica. Venind din Constanta, eram si sunt obisnuita cu muzica diversa, m-as plictisi enorm sa stau sa ascult doar un singur fel. Prindeam cu antena radioului posturi bulgaresti si sarbesti. Dadeau asa o muzica frumoasa, mai completam si cu o caseta bulgareasca pe care o ascultam foarte des, mai dansam, mai cantam. 🙂 Pe youtube mi-am facut un playlist cu acest gen de muzica si ma bucur cand recunosc cate o melodie din copilarie sau descopar ceva nou.

Asa am descoperit-o pe Silvana Armenulić. Am ascultat prima piesa de aici, insa acum cativa ani nu a percutat ca acum. Greu de descris. Asa ca am cautat mai multe cantece de-ale ei si am dat peste alta piesa. Wow! Nu am inteles cuvintele (le-am cautat…

View original post 132 more words

Din vremuri vechi, pe un alt tărâm…

De Sarbatori… Fiindca este un cantec superb si ador baladele australiene.

Al Phagora

‘Old Time Christmas’ is a traditional bush ballad chronicling an Australian Christmas from a bygone era. Slim Dusty paints a picture of family traditions – Christmas pudding with silver coins, ginger beer made in a kerosene tin, and the coming together of friends and kin with old-time dancing and an open door for all.

(https://www.nfsa.gov.au/collection/curated/old-time-christmas-slim-dusty)

View original post

Acum coboara seara 🌟

Superb colind, Elena! Sarbatori fericite!

Sweet Nothings

Azi e Ajunul Craciunului si seara colindelor. ♥️ Florile dalbe. ☺️ Mie nu mi s-o crepat covata, chiar daca are cca 200 de ani. Am primit-o de la celelalte doua bunici ale mele, dupa buna Ana, Matilda si Elena, care o au si ele de la bunica lor, deci undeva pe acolo e varsta covetii. Intr-o zi pomenisem ca as vrea sa framant aluat in covata, traditional, dar nu am. Iar ele au deschis camara. Covata statea pe post de depozit. S-au bucurat tare mult ca nu trebuie sa o arunce si au cui o da. Iar eu m-am bucurat si mai mult. E un cadou de Craciun foarte drag si va fi foarte folosita. Iata dovada mai jos. Nu am facut cozonac inca, insa azi am facut paine din faina de la moara, ca nu mai aveam in casa. Si arata ca un cozonac. Asa ca e pe acolo…

View original post 104 more words

Cele mai frumoase colinde romanesti…

Sa ascultam colindele si sa ne bucuram de sarbatori in pace!

Turism si cultura in Balcani

Pentru ca ne aflam in prag de Sarbatori, nu puteam sa incheiem altfel decat cu frumoasele noastre colinde, care ne-au bucurat sufletele inca din copilarie. Repertoriul romanesc de colinde este atat de bogat si variat ca aproape nici nu stim pe care sa le ascultam mai intai. Astazi insa am selectat doar cateva, asa sa ne ,,indulcim” putin auzul cu linii melodice frumoase.

View original post

Căzăcița cu ochi negri

Nu stiu daca traducerea corespunde, dar sunt superbe si versurile blogului, si cantecul.

Al Phagora

Leonid Haritonov și Corul Alexandrov al Armatei Roșii…

Căzăcița cu ochi negri
calul mi l-a potcovit;
când a fost vorba de plată,
prea puțini bani a dorit.

Spune-mi, fată, cum te cheamă?
și fata mi-a zis așa:
când copitele răsună,
numele mi-l vei afla…

Am plecat eu pe uliță
și-n galop pe drumul lat;
pe cărări, printre stânci sure,
călăream îngândurat.

Mașa, Zina, Dașa, Nina?
parcă niciuna nu-i ea…
Katia, Katia! –din potcoave
prinse drumu-a răsuna!

De atunci, la pas cu calul
și-n galop când trec pe drum,
Katia, Katia, Katerina,
eu întruna îmi tot spun.

Ah, neghiob ce sunt, că altă
mândră am! Dar ce mai pot?
Katia-mi este dulce cântec,
din suflet n-am cum s-o scot.

Căzăcița cu ochi negri
calul mi l-a potcovit;
când a fost vorba de plată,
prea puțini bani a dorit.

Spune-mi, fată, cum te cheamă?
și fata mi-a zis așa:
când copitele răsună,

View original post 19 more words

”Broderia ritmului” – Karsilamas

Un dans frumos, de perechi, pe care l-am descris si eu, adesea, in scrierile mele.

Iubim Grecia

Vine din colțurile îndepărtate ale Imperiului Otoman, dinspre părțile Siriei și Persiei. Nu i se mai cunoaște originea propriu-zisă, dar poartă în numele său vocabula ”karsi”, provenind din turcescul ”karși” care însemna ”opus”, ”vis-à-vis”, ”față în față”. Ajuns pe tarâm elen și cipriot, adus de refugiații ponți, dansul a primit numele de ”Antikristos” sau ”Karsilama aptaliko”. Acum încântă perechile de dansatori din tot nord-vestul Turciei, dar și din Grecia (în Makedonia, Tracia sau Lesvos) sau Serbia. Este un dans al flirtului, al dragostei, cu mișcări unduite din șolduri, de aceea se joacă mai ales la nunți, dar și în cadrul unor serbări câmpenești.

Sursa foto: YouTube

Este interesant de amintit modul în care el a fost primit și executat apoi în insula Rhodos, acolo unde i se pierde tenta erotică și amintește de mișcările de du-te-vino ale acului de brodat pe suprafața pânzei. Spre deosebire de celelalte regiuni unde se…

View original post 190 more words

Sousta, dansul Mării Egee (II)

Iubim Grecia

Elementele distincte ale dansului Sousta

Dansul este ușor recongnoscibil prin săriturile sale sprințare care se execută în insulele din tot bazinul Egeei. Pașii sunt mărunți și rapizi, cercetătorii fiind de părere că numele dansului derivă chiar din italianul ”susta” care se traduce prin ”salt, elan, săritură”.

Dat fiind acest lucru, este de la sine înțeles că sousta este un dans mai potrivit tinerilor decât adulților, întrucât durata semnificativă a dansului și mișcările solicitante nu prea ajută seniorii să reziste. Tocmai de aceea, dansul a devenit unul specific vârstei tinere, simbolizând vitalitatea, energia și, nu în ultimul rând, curtoazia.

Dansul cinstei

Nunțile din insula Rhodos nu se pot concepe fără acest dans, care, pe lângă valențele artistice, a primit și rolul de a apropia tinerii și de a forma cupluri. Din această cauză, sousta a primit numele de ”τιμητικός χορός” (dans al cinstei, dans al onoarei), pentru că el ”legaliza” cuplurile…

View original post 413 more words