Trei găini franțuzești

Carmen voia să pregătească o cină festivă pentru a sărbători întoarcerea soțului ei, așa că îi ceru lui Cathy rețete franțuzești.

– Ți-aș recomanda o supă țărănească de pui, o tocăniță provensală, din moment ce Baptiste e de acolo, și ce rămâne poate fi combinat după aceea într-un cassoulet pentru masa următoare. Ia trei găini, jumulește-le, curăță-le și taie-le, apoi pune bucățile la fiert. Pentru început, nu le lăsa să se fiarbă de tot. Adaugă roșii doar dacă nu vrei supa prea dulce. Pune o linguriță de tarhon, jumătate de linguriță de nucșoară, piper și sare după gust…

Bucătăreasa continuă cu explicațiile detaliate, în timp ce Carmen lua notițe în caiețelul adus special în acest scop. Desigur, în spaniolă, limba ei maternă, singura în care știa să scrie.

Carmen gătea ca acasă, în Santo Domingo. Avea emoții cum îi va ieși prima încercare de specialități din țara soțului ei. Dacă nu înțelesese bine ceva din explicație, la transcris?

Citi notițele din nou seara, înainte de culcare. Se hotărâse să cumpere găinile a doua zi, de la piață. Vor sta în curte până se întoarce Baptiste.

Deodată, auzi un ciocănit la ușă. Când alergă s-o deschidă, mirându-se cum de se făcuse deja dimineață, în pragul ei erau… trei găini franțuzești, albe, elegante, din rasa La Bresse. Cum ajunseseră acolo?

– E cineva la ușă? întrebă Carmen, mirată.

Cine putea să-i fi făcut acest dar? Cathy era singura care-i cunoștea intențiile și nu avea posibilități materiale să-i ofere trei găini franțuzești.

– Mais oui, suntem aici, nu ne vezi? una dintre găini răspunse, într-o franceză mai fluentă decât a lui Carmen, cu accent provensal. Sunt Paulette, la dispoziția dumneavoastră, iar acestea sunt surorile mele bune, Pierrette și Corinne.

Stăpâna casei se miră să audă că găinile puteau vorbi. Da, aveau nume franțuzești, purtau bonete de dantelă fină, spre surpriza ei, mărgele în jurul gâturilor albe și se exprimau frumos.

– Eu sunt Carmen. Nu am mai văzut până acum găini care vorbesc. Era doar una, într-o poveste, spuse ea, cu voce tremurată.

– Ți-am adus daruri, interveni cea prezentată sub numele de Corinne, arătând cu aripa spre o grămăjoară de lucruri împachetate, aflată în spatele lor.

Dacă cele trei nu s-ar fi îndepărtat una de cealaltă, nu s-ar fi văzut pachetele.

– Poftim o baghetă proaspătă din partea mea, continuă pasărea. O să-ți dau o rețetă, cu ce să ungi pâinea… dar nu vreau să fierb în supă!

– Eu ți-am adus o sticlă de vin de Bordeaux și îți voi spune o mulțime de povești, dacă mă primești în curtea ta. Nu mă face tocană, te rog! rosti Paulette.

– Eu îți ofer brânză franțuzească, gustoasă, deosebită. Îți voi da rețete s-o pui în plăcinte și alte specialități, dacă asta ne ține, pe mine și pe surorile mele, departe de cratițele și oalele tale, afirmă Pierrette. Toate trei îți promitem, în plus, ouă gustoase, dacă ne ții în curte, nu în bucătărie!

– Sper că nu ai găini Sussex în curte, adăugă Corinne. Or fi englezii aliații noștri, în teorie, dar tot nu poți avea încredere în ei.

Carmen voia să-i răspundă că mai auzise aceste vorbe, dar nimeni nu ar trebui să urască pe altcineva pentru că era de alt neam. Ea era cel mai bun exemplu: spaniolă, mulatră, măritată cu un francez care o iubea, în ciuda prevederilor legilor segregării rasiale, de care auzise.

Nu apucă, fiindcă un uliu apăru pe cer, din senin, cu intenția de a lua în gheare una dintre găini. Carmen o apără, pierzând în schimb bagheta proaspătă, prada de război a răpitorului. Gheara lui o însemnă la încheietura mâinii.

O durea încheietura. Se luptă să scape din încleștarea lui… și deschise ochii. Era în patul ei. Zbătându-se în vis, încheietura se izbise de capul patului și o durea. Pe fereastră se iveau, timide, zorile.

Acum era sigură că va cumpăra cele trei găini albe, franțuzești, chiar dacă acestea nu vor purta niciodată bonete de dantelă, nici mărgele. Le va păstra pentru ouă. Le va numi ca pe cele din vis – Corinne, Paulette și Pierrette. Iar pentru cina festivă, o să aducă specialitatea gătită de Cathy în ziua aceea, în loc să încerce ea feluri de mâncare franțuzești.

7 thoughts on “Trei găini franțuzești

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.