Despre Issabela Cotelin și Cutia ei cu suveniruri – mulțumesc, Poteci de Dor!
Pe Issabela Cotelin o ştiam deja, credeam eu că destul de bine, de pe blogul ei, atunci când am început să citesc Macii sunt întotdeauna roşii. Şi a fost o mare surpriză să o descopăr pe Issa adolescentă, cu talent vizibil de atunci, cu putere de analiză a evenimentelor din jur, cu ironie fină şi cu o doză de maturitate “peste limita de vârstă”. Completările ulterioare, lămuritoare, venite peste timp, dau un farmec aparte, ca o legătură strânsă între un “atunci” şi un “acum” care ajută la înţelegerea mai clară a frânturilor din trecut, cernute de timpul scurs peste ele. A urmat Ehmeya care cucereşte din primele pagini când porneşti la drum cu Lara, prin poveste, prin viaţa ei, prin a ta, între căutări, dezamăgiri, întrebări şi tristeţi.
Deşi ştiam cât de bine ştie Issa să scrie versuri, Câmpul cu narcise a fost o bucurie. Exact cum îi spune…
View original post 1,454 more words
Îţi mulţumesc tare, tare mult!
LikeLiked by 1 person
Eu tie!
LikeLiked by 1 person
Și eu mulțumesc, Marina!
LikeLiked by 1 person