Gemenii

Odată cu luna martie, dă colțul ierbii, copacii înmuguresc și primele flori, cu broderia lor delicată, înspică verdele crud. Păsările încep să zboare câte două, după un dans elaborat, asemănător celor din sudul Spaniei, ciripind vioaie. Sunt fericite că și-au găsit perechea, unele specii fiind legate pe viață de o singură iubire, la fel ca unii oameni… Toate făpturile caută să petreacă în aer liber cât mai multă vreme. Razele soarelui îi atrag cu lațuri nevăzute.

Dacă ești om, fericirea înseamnă primul buchețel de ghiocei oferit sau primit, poate o primă iubire, la fel de crudă ca și primăvara, prietenia caldă ce te înconjoară sau, pur și simplu, comuniunea cu natura. O plimbare în pădurea înflorită. După cenușiul trist al iernii, se aud râsetele copiilor ieșiți la joacă, behăitul mieilor care se bucură pentru prima oară de pajiștea verde, bâzâitul albinelor dornice de polen proaspăt.

Până și ursoaicele ies din hibernare cu câte un ghemotoc, doi sau trei după ele, împiedicându-se în piciorușele nesigure, încă neobișnuite cu pământul moale și iarba. Martina nu făcea excepție.

Dacă ești ursoaică, fericirea înseamnă să te trezești din somn, primăvara, împinsă de boticurile nerăbdătoare a doi ursuleți mici, plictisiți de peștera pe care o studiaseră deja cu de-amănuntul. Să descoperi că pădurea este încă în jurul tău – nu cum i se întâmplase Martinei acum doi ani, când deschisese ochii într-un luminiș mare, care nu mai semăna cu locul în care se dusese la culcare cu câteva luni în urmă. Acolo nu mai era nimic de mâncare, așa că trebuise să treacă muntele, mânată de foame, până găsise codrul acesta, în care își întemeiase o familie…

Pentru Martinel și Martinuța, gemenii ei, totul era nou, frumos, interesant. Le plăcea să exploreze pe îndelete oriunde ajungeau: mirosuri, gusturi, culori și forme nemaivăzute. Era o fericire să te dai tumba pe iarba proaspătă, să guști lăstari tineri, muguri, rădăcini suculente, ciuperci, pe lângă laptele gros și dulce al mamei. Martina le descoperise, zilele trecute, și un stup cu miere delicioasă, însă îi avertizase că toate bucuriile lumii au un preț pe lumea aceasta și că răzbunarea albinelor doare. Făcea parte dintre lecțiile de viață. Doar despre oameni nu apucase să le vorbească încă.

            Costin și Lenuș ieșiseră la plimbare cu părinții, la iarbă verde. Se bucurau de pădurea cu frunze și flori, amenajată pentru recreerea orășenilor, la mică distanță de oraș. Peste șosea începea pădurea adevărată. Și cum plimbarea face foame, mama scosese un baton dublu, dând jumătate fiecăruia. Nu degeaba acesta se chema Doi Frați! Gemenii mulțumiră și o luară la fugă înaintea părinților. Erau mari, școlari deja. Știau că nu au voie la șosea. Rămăseseră pe partea înverzită, văzând, uimiți, doi ursuleți mici, cam cât doi câini de talie medie, traversând în goană șoseaua, între două fluxuri de mașini.

            – Uite, Lenuș! Parcă ar fi din desene animate! strigă băiețelul, făcându-le semne să se apropie.

            Martinel și Martinuța, care profitaseră de neatenția mamei lor, în căutare de hrană, să exploreze ce era dincolo de geana de lumină de la capătul pădurii, fuseseră curioși ce fel de făpturi aveau blana în culori atât de deosebite. Nu știau nici ce pericol prezentau animalele multicolore, în veșnică mișcare, în sus și în jos. Acum, ajunși unde își doriseră, se uitau cu ochii mari la cei doi copii.

            – Dacă tot îi chemi, dă-le ceva, spuse surioara, mai înțeleaptă, întinzând jumătate din batonul ei Martinuței.

            Puiul de urs luă bucata de pâine, molfăind-o fericit. Băiatul îi urmă exemplul.

            Părinții îi prinseră din urmă, speriați:

            – Copii, depărtați-vă imediat de ursuleți! Ursoaica mamă trebuie să fie pe aproape. Nu dorim să creadă că intenționăm să-i furăm puii!

            – Dar, tati, ei au venit la noi! Mama lor a rămas pe partea cealaltă a șoselei! protestă Lenuș. Fă-ne o poză cu ei!

            – Cu atât mai rău. Va trebui să-i ajutăm să treacă înapoi, dacă nu vreți să vedeți la televizor știri despre urși călcați de mașini.

            Primiră, totuși, un instantaneu rapid, în timp ce discutau ce era de făcut.

            Martina descoperise lipsa puilor. Pornise pe urmele lor, mormăind a chemare. Ajunsese la marginea pădurii, uitându-se disperată la râul nesfârșit de automobile care o despărțea de ei și la oamenii de care ar fi trebuit să se teamă… Doar că aceia nu păreau să le facă niciun rău ursuleților. I se părea sau primiseră de mâncare? Mormăiturile lor erau mulțumite.

            Părinții gemenilor luară hotărârea să oprească mașinile, fluturându-și fularele la ele, mama pe o direcție, tatăl pe cealaltă, în timp ce copiii îi îndemnau pe ursuleți să se întoarcă la mama lor. Aceștia aruncară încă o privire spre noii prieteni cu blănițe atât de colorate și lucioase, după care ascultară de chemarea maternă, puțin mirați de felul în care animalele colorate din mijlocul drumului opreau scârțâind. Câțiva șoferi chiar prinseră curaj să fotografieze cele două ghemotoace de blană, ce traversau agale șoseaua.

            Doi gemeni umani și doi ursuleți se priveau acum, de pe părți opuse ale șoselei, în semn de rămas bun. Orice s-ar spune, fericirea supremă, pentru copiii tuturor speciilor, este să se afle alături de mamele lor. Iar a părinților, să își știe poznașii departe de orice pericol.

3 thoughts on “Gemenii

  1. Ce frumoasa poveste de sezon! Mi-a placut mult! M-ai insorit, m-ai inverzit si m-am jucat, cu privirile, cu mogaldetele de ursuleti. Multumesc mult, Marina! Si felicitari! 🙂 O zi buna! Pupicii

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.