Ciobănilă de Vasile Voiculescu

ORA POVEȘTILOR

Bolea dus, cu arsuri, trintit in niste paie sub sopron: parea mort. Doar cosul pieptului i se misca, slab, a rasuflare, si pielea i se infiora scuturata de friguri, cind crestinul care venea uneori sa-l vada ii turna o oala cu apa rece in cap. Dupa citeva zile de nesimtire s-a trezit din noaptea zacerii, a deschis ochii si a dat sa se scoale. Dar miscarea a savirsit-o mai mult in gind; trupul nu l-a ascultat: i-a bitiit numai un picior, i s-a rinjit o buza si a icnit o spuma verzuie Istovit, s-a culcat tot in gind, la loc, in bezna creierului oblonit. Somnul insa i-a fost de aici inainte mai linistit, fara spasme, dind pas intremarilor launtrice sa urce din adincuri.
Pe urma s-a desteptat intreg si de-a binelea. A incordat grumazul deztepenit, si gitul ascultator i-a inaltat capul de pe pamint, cit ochii sa poata privi imprejur…

View original post 5,672 more words

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.